Un gol in stomac si 1 milion de ganduri…

Nu am mai scris de ceva timp, dar chiar simteam nevoia sa ma descarc…

…probabil fiecare dintre voi ati avut starea pe care o am in momentul asta si pe care incerc sa o descriu aici in cateva cuvinte…

Ma simt de parca functionez invers proportional cu vremea… cu toate ca afara e din ce in ce mai cald, eu ma simt din ce in ce mai rece… pe interior… inca sunt la primul milion de ganduri, despre cum „nimic nu imi merge bine” , cand as putea fi cu gandul la modul in care sa fac primul milion de euro.

Ati avut vreodata sentimentul ca jobul pe care il aveti nu va mai reprezinta? v-ati simtit vreodata ca intr-o cusca? v-ati uitat dimineata in oglinda dupa ce v-ati spalat pe fata si v-ati intrebat: „eu pentru ce fac asta, pentru ce ma duc la munca in fiecare zi, ca oricum nu imi ajung banii de la un salariu la celalalt?”

Mereu am avut o persoana draga la care am simtit ca ma pot”plange” cel mai bine… insa de data asta a fost altfel… nu a mai fost cum era de obicei… parca raspunsurile ei m-au pus si mai mult pe ganduri…

De sentimente sa nu mai spun… sunt varza si la capitolul asta, dar sper sa-mi treaca.

Multi imi spun ca starea asta se agraveaza penru ca atrag energiile negative gandindu-ma constant la toate astea… Dar eu nu cred… Nu cred in energii, nu cred in astre, nu cred in noroc. Probabil trebuie doar sa imi pun ordine in gandurile astea haotice…

Ma bag sa fac un dus si plec la munca, sper sa va mai scriu peste la fel de mult timp cat a trecut de la ultimul articol pana acum…

Ascultă liniştea!

Alarma de dimineata, graba,claxoane, ochii pe ceas, tensiune, servici, facturi, cafea, uneori alcool, tigari si energizante, anxietate, smartphonuri, low battery, stres, retele sociale, mancat aiurea, oboseala, somn, repeat. Zi de zi, minim 5 zile pe saptamana, multe luni pe an, an de an. Pentru ce toate astea?

Oameni galagiosi care nu spun nimic, ganduri haotice, lucruri neterminate, prea mult accent pe ambalaj in loc de continut, vise de mult uitate si agitatie continua.

Toata lumea isi da cu parerea, toti sunt experti in orice, dau sfaturi nesolicitate, se cred cei mai destepti si stiu exact cum trebuie sa arate viata ta (chiar daca a lor e un dezastru).

Prea multe vorbe aruncate-n vant, prea multe masti ce ascund tristete, resemnare, lacrimi si dureri ambalate in haine la moda si acoperite de un zambet cu mult prea perfect. Prea mult exterior!

Prea multe ganduri neimpartasite de frica de a nu fi judecat si prea multa barfa si consum de energie pentru a fi placut de oameni cu care oricum nu rezonezi.

Prea mult tot pentru prea mult nimic!

Desprinde-te un pic din cotidian si asculta linistea!

Uite-te pe cer, cauta fluturii, pasarile, stelele, luna sau ingerii. Sau nu cauta nimic! Doar asculta! Si o sa te regasesti pe tine!

Iar data viitoare cand vei avea din nou tendinta sa vorbesti aiurea pur si simplu taci!

Pentru ca te-agiti ca un Pepsi chiar daca in sinea ta te crezi vin spumant. Iar cand explodeaza e groaznic de lipicios…si nici culoarea aia nu e chiar ceea ce trebuie.

Asculta linistea!

Sunt momente in viata in care cel mai tare vorbesti cand nu spui nimic…

img_6057

 

photo: penseesdamour.net