CAJU – Ciocolată. Apreciere. Joc și Uimire

Nouă oamenilor ne place să ne jucăm. Când eram mici ne jucăm cu păpușile/mașinuțele și pe calculator. Chiar o făceam cu drag, eram liniștiți și trăiam clipă.

Cu timpul am crescut și am devenit stresați, agitați, am pierdut din răbdare și am ajuns să facem totul mereu pe fugă fără să ne mai bucurăm de experiența în sine. Vizităm ceva, ne luăm o față fericită, facem o poză, îi punem un filtru, o postăm pe o rețea de socializare și trecem la următorul obiectiv.

Mâncăm nesănătos și pe fugă, nu mai acordăm timp persoanelor dragi, nu mai îmbrățișăm suficient și cu timpul nici nu ne mai recunoaștem în oglindă.

Cum ar fi dacă într-o zi fără vreo semnificație anume am da un telefon unui părinte sau cuiva drag și am fi acolo pentru el? Chiar dacă nu are nevoie de nimic. Sau dacă am ajuta un bătrân să treacă strada și am ridica niște ambalaje de pe jos punându-le în coșul de gunoi? Sau poate dacă nu am mai înjura la volan? După cum putem observa traficului nu îi pasă că suntem noi irascibili și grăbiți.

Plimbă-te prin ploaie fără umbrelă, fă un om de zăpada atunci când ninge, savurează un vin cu prietenii, plimbă-te cu mașina spre nicăieri cu muzică dată tare, dansează mai des, zâmbește universului, fii recunoscător pentru ceea ce ai trăiește totul intens. Oferă perfecțiune celor din jur fără să aștepți nimic în schimb.

Du-ți iubită la restaurant și lăsați-va cuprinși de aromele incredibile ale celor mai rafinate mâncăruri realizate cu măiestrie de către un mare chef, ia-o în brațe, pune-i în păr floarea preferata și oferă-i cel mai bun desert. Pentru că merită! Pentru că e specială!

Iubirea e dulce, iubirea e ca ciocolata, e fină, elegantă, rafinată dar și nebună cu o infuzie de trăiri și simțiri. Lăsați-va cuprinși de răsfăț, apreciați momentul prezent și surprindeți-va plăcut! Împărțiți momente speciale, visuri și pasiuni.

Pentru că lumea e plină de planuri și de strategii dar de emoții mai puțin.

Creați-le voi!

img_6057

 

food

 

photo: Fine Society, restaurant CAJU

Ce e iubirea?

Cu toții o căutăm, încercăm să o definim și să o înțelegem. Și totuși pierdem esențialul. Ar trebui doar să o trăim, să o simțim și să ne bucurăm de ea. Fără să încercam să-i găsim logica.

Dragostea nu are reguli, unitate de măsură și nici perioadă de valabilitate. Iubirea n-are legătură cu milioanele de euro din conturi, nu strălucește ca un neon și nici nu se trăiește pe rețelele de socializare.

Nu are un kilogram de fluturi în stomac, adrenalină maximă, artificii și declarații din filme. Aia e doar îndrăgostire și mai rău te amețește de cap. Iar de cele mai multe ori se termină prost. Al naibii de prost.

În schimb cred că dragostea adevărată e calmă, caldă, liniștitoare, aduce relaxare, zâmbete și vise comune. Familie și copii. Fericire autentică. Simplă. Fără scenarii, drame, neîncredere, anxietate și frică.

-Mai zi-mi despre iubire…

-Habar n-am s-o descriu în cuvinte.

Tot ce știu e că dacă în clipa asta ar fi să se termine lumea, singurul loc unde mi-aș dori să mă aflu, ar fi … în brațele lui.

Cred că asta e iubirea.

img_6057

 

 

photo: twitter.com

În decembrie hai să ne iubim alb!

Cu fulgi de zăpadă și fără inimi șifonate. Cu gust de vin. Simplu sau fiert. Pe buzele înghețate. Cu miros de parfum amestecat cu pielea fină; și șoapte dulci; cu aromă de cafea cu lapte, început de iubire și scorțișoară.

Pe fundal să se audă muzica, dar noi să ne simțim bătăile inimii. Să zboare fulgii de nea iar tu să-mi zâmbești cald. Să bem ceai de iarnă. Și să mâncăm biscuiți. Sau turtă dulce.

Decembrie. Cu mine și cu tine. Fără să ne pese de ceilalți, de ziua de ieri, de mâine sau de Moș Crăciun. Să oprim timpul în loc și să creem magie. Să ne pierdem în așternuturi, în vise și în priviri. Să fie frig afară dar în suflet să fie foc. Să privim luminile colorate și să ne sclipească ochii. Să mâncăm înghețată.

Să mă cerți blând când mă plimb cu picioarele goale pe gresia rece. Să râzi cu mine. Nu de mine. Să-mi povestești și să ne povestim. Povestea noastră.

Să mă ții în brațe, să mă mângâi în păr, să ne privim în ochi și să ne ningă!

Să fim frumoși, vii și veseli.

Și după să zâmbim ziua amintindu-ne de acea noapte friguroasă din decembrie;

Când ne iubeam alb.

img_6057